Privirea mea...spre viitor!

Uneori viața te așează în locuri unde nici nu visai să ajungi. Ciudată viața asta!
Îți ia ...îți dă!
Astăzi am călătorit mult și am avut timp să mă gândesc...
O să ziceți: La nemurirea sufletului, nu?
Nu.
Nu la asta. În privința asta sunt lămurită de foarte mult timp.
Mă gândesc însă la TRECUT și VIITOR.

De ce? o să mă întrebați.
Pentru că trăim între trecut și viitor.
De cele mai multe ori ne gândim la trecut, la ce trebuia să facem sau ce am făcut bine.
Viitorul..e dorința noastră...
Am fost acuzată că...trăiesc în trecut. Că nu pot să trec peste trecut. Dar oare poate cineva? Poate să trăiască fără să-și amintească nimic din ceea ce a făcut?
Nu cred.
Nu te regăsești pe tine ca persoană dacă nu ai un trecut. El aparține ființei tale. E acolo.
M-au durut cuvintele...pentru că încerc să nu trăiesc în trecut, încerc să-mi clădesc un viitor nou.

Dar astăzi nu mai gândesc așa. Nu mă mai afectează.
De ce? o să spuneți uimiți.
Pentru că...eu știu ce sunt, cu bune cu rele, îmi știu trecutul îl accept așa cum e...și merg mai departe.
Astăzi știu că viitorul este...minunat!
De ce? o să mă întrebați.
Pentru că viitorul ni-l facem noi. Iar eu acum, în acest moment, sunt orientată spre el.

Cum te-ai schimbat așa de mult?
Nu, nu m-am schimbat, mi-am revenit ușor, ușor...
De unde ai putere?
De sus! Întotdeauna am fost protejată!
Ești sigură?
Da. Cineva mă poartă în brațe!

Ce îți dorești de la viitor?
O să râdeți...
Haide!
Sigur o să râdeți...
Hai odată!
Păi...să mă joc cărți!
Poftim?
Vezi?
Nu înțeleg.
E simplu...îmi doresc să mă joc cărți și să râd!
Chiar? Doar atât?
Da! Pentru că depinde cu cine joci cărți! Acesta e secretul.
Așa cum la cărți poți câștiga sau poți pierde, așa și în viață! Dacă le potrivești...ești fericit!

Dar PREZENTUL?
O! prezentul e ok. Nu e mare filozofie. Mergi înainte și încerci să te adaptezi din mers provocărilor.
Dacă reușești...bravo ție!
Și atunci...ce faci?
Cum ce fac?
JOC CĂRȚI!😊😊😊