Astazi a fost o zi frumoasa!
O zi plina de evenimente care ciudat nu au o legatura intre ele, dar cumva invizibil se leaga. Parca totul incepe sa capete sens.
Toata lumea vorbeste de legea compensatiei, eu nu stiu ce sa spun de ea...dar astazi am simtit-o!
Cum sa va spun, ideea este: DAI- PRIMESTI, PIERZI- CASTIGI si tot asa.
Eu...de cele mai multe ori dau! Dar trebuie sa recunosc si primesc!
De castigat nu castig niciodata ( eventual experienta!), dar de pierdut...cat cuprinde!
In fine! Sa revenim. O zi pe care am inceput-o cu veselie si s-a terminat in aceeasi nota.
Veselie? o sa ma intrebati voi curiosi, in ultima vreme...
Da, veselie sau mai degraba bucuria de a te intalni si a povesti cu prieteni dragi, carora chiar le pasa.
Prieteni? zambiti voi.
Da, prieteni. Eu cred in prietenie, chiar cred. In ultima vreme am primit foarte multe sfaturi in ceea ce priveste prietenia. Mi s-a spus de nenumarate ori ca nu exista prieteni adevarati! Ca oamenii in general sunt curiosi si apoi...nu le pasa de tine. E asa o expresie pe care o aud de foarte mult timp, poate chiar ani. Si stiti ceva? cand auzi mereu, mereu acelasi si acelasi lucru ajungi sa crezi!
Dar sufletul meu a luptat impotriva ideii permanent.
Cred in PRIETENIE!
Pentru mine, prietenia e relatia aceea frumoasa in care poti vorbi orice cu omul acela fara sa te judece, poti sa zambesti, poti sa razi, poti sa fii TU!
In mijlocul prietenilor nu trebuie sa ne schimbam, trebuie sa fim noi asa cum suntem. Nimeni nu e perfect, toti gresim, dar daca reusim sa ne acceptam greselile putem merge mai departe, putem sa creem o punte de legatura intre suflete care va dainui toata viata.
Acest lucru nu l-au inteles apropiatii mei, care au vrut si inca mai vor sa ma faca sa cred ca nu exista prieteni.
Da, sunt constienta ca exista si oameni care vor doar sa iti faca rau (nu traiesc doar in imaginatie!), dar nu toti. Adica la o varsta poti sa discerni anumite lucruri, poti sa iti dai seama ce fel de om ai in fata ta si poti hotari daca il mai accepti in jurul tau sau nu.
Iar eu...o sa va spun un secret! eu...vad omul dupa privire si dupa felul in care vorbeste!
Ei, hai! o sa spuneti voi neincrezatori.
Da, privirea spune foarte multe despre om. Nu degeaba se spune ca e oglinda sufletului.
Iar felul de a vorbi...iti arata omul!
Nu poti cunoaste un om numai dupa aceste lucruri! spuneti voi.
Va dau dreptate, nici nu pot, doar este un inceput.
O prietenie se construieste in timp pas cu pas, la greu si la bine, in zile fericite si zile triste, in momente critice sau momente de emotie puternica.
Adevarul e ca gasesti rar prietenii adevarate, dar eu le am! Acesta e paradoxul!
De ce paradoxul? o sa intrebati voi mirati. Ai spus ca dai, nu?
Da. Paradox e pentru ca v-am spus au vrut sa ma convinga ca nu exista prietenii, dar...nu au putut pentru ca prietenii vin fara sa-i chem!
Ne-ai inebunit! zambiti voi.
Bine...sa va dau un exemplu, simplu, petrecut cu multi ani in urma.
Exemplul acesta sa il luati asa: Ce inseamna sa faci o fapta buna. (Una din ele!)
Nu este mandrie, va atrag atentia de acum, e doar un exemplu care mi-a venit in minte acum.
Bine, bine, spune odata! spuneti voi nerabdatori.
In urma cu multi ani, peste zece, o prietena buna a mea a fost bolnava. S-a operat si nu se putea ridica din pat decat foarte putin, iar mama ei era bolnava si nu se putea deplasa decat in casa. Credeti ca am ezitat vreo clipa sa o ajut? asa cum puteam eu atunci? Nu. Am rugat-o sa-mi faca lista cu ce ii trebuie si i-am dus cumparaturile, pentru ca asa am simtit, ca trebuie sa fiu langa ea! De multe ori imi luam copilul care era mic dupa mine si faceam lucrul acesta pentru ca stiam ca are nevoie de ajutorul meu.
Nu am fost singura care am ajutat-o, sa nu intelegeti gresit, dar si eu am fost unul din oamenii care au sprijinit-o cum am putut si m-am priceput.
Timpul a trecut si ea este bine, dar eu am avut un moment in care...am avut nevoie de ajutor. Nu material, mai mult moral.
L-am primit?
Da, o sa spuneti voi. E normal.
Nu, o sa va spun eu, nu atunci.
Pai? atunci de ce ne dai acest exemplu?
E simplu: cand faci o fapta buna ai impresia ca imediat acel om sau altul o sa te ajute si pe tine, asa ca in minunata lege a compensatiei. Dar nu este asa. Ajutorul il primim cand TREBUIE.
Prietenia este, ramane, si acel om o sa te ajute atunci cand ai nevoie de ajutor!
Si daca nu el, altul. Si tot asa. Fapta buna intr-un final este rasplatita intr-un fel sau altul.
Prietenia e dincolo de simtire, prietenia e momentul acela special cand razi din toata inima, e momentul acela frumos cand iti aduci aminte de lucruri haioase, care vi s-au intamplat candva, aceasta e prietenia adevarata!
Astazi a fost una din zilele in care am ras din toata inima, asa pana la lacrimi, am ras de situatii noi in care sunt prinsa, pentru ca da, astazi sunt oarecum in legea aceasta a compensatiei.
Pierd intr-o parte, dar castig in alta!
V-am spus ca invat deja, se pare ca trebuie sa invat si mai mult! Acesta era marele secret!
Asta am castigat astazi: oportunitatea de a invata lucruri noi, de a ma dezvolta ca persoana, de a raspunde noilor provocari si de ce nu, sa-mi depasesc limitele!
Of, vezi spune voi dezamagiti. Credeam ca...
Iar eu o sa rad, asa in stilul meu caracteristic.
Chiar imi place expresia: fericirea poate fi privita din unghiuri diferite. Astazi am gasit un nou unghi. Cine stie ce surprize imi mai face viata aceasta!
Pana atunci, invat si iarasi invat!
Nu te-ai saturat sa inveti?
Nu. Pentru mine invatatul a fost o bucurie permanenta. Si a-i invata pe altii, e fericirea mea!
Asa ca: nu uitati tot ce faceti bun se intoarce intr-un fel sau altul la voi. Trebuie sa aveti doar stropul acela de credinta.
Iar pentru prietenii mei dragi, un zambet larg si cateva cuvinte : Engleza mea e foarte buna!!!!
Iar ca sa terminam asa intr-o nota vesela am pus o poza facuta de o prietena draga, care este mare amatoare de plimbari pe munte. Ea a surprins aceasta minunatie, eu doar am prelucrat putin imaginea.
Iar maine...CALATORESC!!!
O sa incerc sa va trasmit cate ceva din calatorie, dar sa vedem daca reusesc! Nu promit.
Maine...o sa-mi intalnesc alti prieteni!
Sufletul meu e cuprins de...o bucurie fara margini!
O zi plina de evenimente care ciudat nu au o legatura intre ele, dar cumva invizibil se leaga. Parca totul incepe sa capete sens.
Toata lumea vorbeste de legea compensatiei, eu nu stiu ce sa spun de ea...dar astazi am simtit-o!
Cum sa va spun, ideea este: DAI- PRIMESTI, PIERZI- CASTIGI si tot asa.
Eu...de cele mai multe ori dau! Dar trebuie sa recunosc si primesc!
De castigat nu castig niciodata ( eventual experienta!), dar de pierdut...cat cuprinde!
In fine! Sa revenim. O zi pe care am inceput-o cu veselie si s-a terminat in aceeasi nota.
Veselie? o sa ma intrebati voi curiosi, in ultima vreme...
Da, veselie sau mai degraba bucuria de a te intalni si a povesti cu prieteni dragi, carora chiar le pasa.
Prieteni? zambiti voi.
Da, prieteni. Eu cred in prietenie, chiar cred. In ultima vreme am primit foarte multe sfaturi in ceea ce priveste prietenia. Mi s-a spus de nenumarate ori ca nu exista prieteni adevarati! Ca oamenii in general sunt curiosi si apoi...nu le pasa de tine. E asa o expresie pe care o aud de foarte mult timp, poate chiar ani. Si stiti ceva? cand auzi mereu, mereu acelasi si acelasi lucru ajungi sa crezi!
Dar sufletul meu a luptat impotriva ideii permanent.
Cred in PRIETENIE!
Pentru mine, prietenia e relatia aceea frumoasa in care poti vorbi orice cu omul acela fara sa te judece, poti sa zambesti, poti sa razi, poti sa fii TU!
In mijlocul prietenilor nu trebuie sa ne schimbam, trebuie sa fim noi asa cum suntem. Nimeni nu e perfect, toti gresim, dar daca reusim sa ne acceptam greselile putem merge mai departe, putem sa creem o punte de legatura intre suflete care va dainui toata viata.
Acest lucru nu l-au inteles apropiatii mei, care au vrut si inca mai vor sa ma faca sa cred ca nu exista prieteni.
Da, sunt constienta ca exista si oameni care vor doar sa iti faca rau (nu traiesc doar in imaginatie!), dar nu toti. Adica la o varsta poti sa discerni anumite lucruri, poti sa iti dai seama ce fel de om ai in fata ta si poti hotari daca il mai accepti in jurul tau sau nu.
Iar eu...o sa va spun un secret! eu...vad omul dupa privire si dupa felul in care vorbeste!
Ei, hai! o sa spuneti voi neincrezatori.
Da, privirea spune foarte multe despre om. Nu degeaba se spune ca e oglinda sufletului.
Iar felul de a vorbi...iti arata omul!
Nu poti cunoaste un om numai dupa aceste lucruri! spuneti voi.
Va dau dreptate, nici nu pot, doar este un inceput.
O prietenie se construieste in timp pas cu pas, la greu si la bine, in zile fericite si zile triste, in momente critice sau momente de emotie puternica.
Adevarul e ca gasesti rar prietenii adevarate, dar eu le am! Acesta e paradoxul!
De ce paradoxul? o sa intrebati voi mirati. Ai spus ca dai, nu?
Da. Paradox e pentru ca v-am spus au vrut sa ma convinga ca nu exista prietenii, dar...nu au putut pentru ca prietenii vin fara sa-i chem!
Ne-ai inebunit! zambiti voi.
Bine...sa va dau un exemplu, simplu, petrecut cu multi ani in urma.
Exemplul acesta sa il luati asa: Ce inseamna sa faci o fapta buna. (Una din ele!)
Nu este mandrie, va atrag atentia de acum, e doar un exemplu care mi-a venit in minte acum.
Bine, bine, spune odata! spuneti voi nerabdatori.
In urma cu multi ani, peste zece, o prietena buna a mea a fost bolnava. S-a operat si nu se putea ridica din pat decat foarte putin, iar mama ei era bolnava si nu se putea deplasa decat in casa. Credeti ca am ezitat vreo clipa sa o ajut? asa cum puteam eu atunci? Nu. Am rugat-o sa-mi faca lista cu ce ii trebuie si i-am dus cumparaturile, pentru ca asa am simtit, ca trebuie sa fiu langa ea! De multe ori imi luam copilul care era mic dupa mine si faceam lucrul acesta pentru ca stiam ca are nevoie de ajutorul meu.
Nu am fost singura care am ajutat-o, sa nu intelegeti gresit, dar si eu am fost unul din oamenii care au sprijinit-o cum am putut si m-am priceput.
Timpul a trecut si ea este bine, dar eu am avut un moment in care...am avut nevoie de ajutor. Nu material, mai mult moral.
L-am primit?
Da, o sa spuneti voi. E normal.
Nu, o sa va spun eu, nu atunci.
Pai? atunci de ce ne dai acest exemplu?
E simplu: cand faci o fapta buna ai impresia ca imediat acel om sau altul o sa te ajute si pe tine, asa ca in minunata lege a compensatiei. Dar nu este asa. Ajutorul il primim cand TREBUIE.
Prietenia este, ramane, si acel om o sa te ajute atunci cand ai nevoie de ajutor!
Si daca nu el, altul. Si tot asa. Fapta buna intr-un final este rasplatita intr-un fel sau altul.
Prietenia e dincolo de simtire, prietenia e momentul acela special cand razi din toata inima, e momentul acela frumos cand iti aduci aminte de lucruri haioase, care vi s-au intamplat candva, aceasta e prietenia adevarata!
Astazi a fost una din zilele in care am ras din toata inima, asa pana la lacrimi, am ras de situatii noi in care sunt prinsa, pentru ca da, astazi sunt oarecum in legea aceasta a compensatiei.
Pierd intr-o parte, dar castig in alta!
V-am spus ca invat deja, se pare ca trebuie sa invat si mai mult! Acesta era marele secret!
Asta am castigat astazi: oportunitatea de a invata lucruri noi, de a ma dezvolta ca persoana, de a raspunde noilor provocari si de ce nu, sa-mi depasesc limitele!
Of, vezi spune voi dezamagiti. Credeam ca...
Iar eu o sa rad, asa in stilul meu caracteristic.
Chiar imi place expresia: fericirea poate fi privita din unghiuri diferite. Astazi am gasit un nou unghi. Cine stie ce surprize imi mai face viata aceasta!
Pana atunci, invat si iarasi invat!
Nu te-ai saturat sa inveti?
Nu. Pentru mine invatatul a fost o bucurie permanenta. Si a-i invata pe altii, e fericirea mea!
Asa ca: nu uitati tot ce faceti bun se intoarce intr-un fel sau altul la voi. Trebuie sa aveti doar stropul acela de credinta.
Iar pentru prietenii mei dragi, un zambet larg si cateva cuvinte : Engleza mea e foarte buna!!!!
Iar ca sa terminam asa intr-o nota vesela am pus o poza facuta de o prietena draga, care este mare amatoare de plimbari pe munte. Ea a surprins aceasta minunatie, eu doar am prelucrat putin imaginea.
Iar maine...CALATORESC!!!
O sa incerc sa va trasmit cate ceva din calatorie, dar sa vedem daca reusesc! Nu promit.
Maine...o sa-mi intalnesc alti prieteni!
Sufletul meu e cuprins de...o bucurie fara margini!
Comentarii
Trimiteți un comentariu