În așteptarea viitorului...

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi cu bunătate și multă fericire.
Uneori clipele sunt așa de simple, dar atât de încărcate de fericire, încât nu reușești să exprimi în cuvinte încărcătura emoțională. Mi-am dorit de mult această fericire și iată, e primul an în care o am!
Liniștea sufletească e poate cea mai importantă.
Bucuria picurată în inimă este un dar de neprețuit.
Pentru aceasta trebuie să mulțumesc fiului meu, fiicei mele și fericirii mele!

Ce e viitorul?
E ceea ce ne imaginăm, ceea ce ne dorim să se întâmple în viața noastră, ceea ce vrem să trăim.
Sau putem spune: e ceea ce vom trăi, ce se va întâmpla în viața noastră la un moment dat.
Firul acesta dintre trecut-prezent-viitor este așa de subțire încât totul trece dintr-un registru în altul în fiecare clipă.
Cum să explic, acum când scriu este prezent, clipa care vine este viitorul. Dar peste o clipă, deja am un trecut, trăiesc clipa viitorului, în prezent și aștept o altă clipă a viitorului!
Uite așa viața noastră este plină de clipe...
Clipe frumoase sau triste, fericite sau nefericite, pline de lumină sau de întuneric. Clipe, doar clipe!

Cred că nu există om care să nu își dorească ceva de la viitor.
Cred că fiecare dintre noi este în așteptarea viitorului!
Fiecare își dorește ceva, fiecare visează la ceva sau cineva, fiecare muncește pentru viitorul lui.
Doar că dacă acesta se împlinește sau nu, este un adânc mister.

Eu am început să cred tot mai mult că un gând proiectat în univers este capabil de a schimba ordinea universului personal. Pentru că puterea acestuia este atât de mare încât se proiectează asupra vieții tale, dar și a celor din jurul tău.
Poate uneori nu se întâmplă exact cum vrei, dar totul se rostogolește și nu mai poate fi oprit, iar când ajungi la capăt îți dai seama că tocmai ți s-a împlinit VISUL!!!

Vă aduceți aminte de ultimul moment din viața voastră în care ați visat?
În care v-ați închipuit cel mai frumos moment care ați vrea să vi se întâmple în viață?
Vă aduceți aminte de vreun vis din viața voastră care vi s-a repetat în decursul vieții.
Cum să spun, mai explicit, în anumite momente ale vieții să reveniți la o dorință, la un vis...

Viața m-a învățat să nu renunț la vise!
Viața m-a educat să lupt pentru liniștea și fericirea mea.
Viața mi-a arătat că așteptarea viitorului nu este o nebuloasă, ci doar un răsărit!
Eu, eu am avut un astfel de vis.
Un vis la care am revenit mereu în anumite momente ale vieții mele.
Acum, acum cred ca s-a împlinit, dar cine știe...

Uneori ne dorim așa de mult să treacă timpul, să trăim viitorul, încât uităm să ne bucurăm de prezent.
Uităm că dacă suntem înconjurați de cei dragi, atunci totul e mai simplu, viitorul poate fi mai bun, optimismul și speranța se cuibărește în suflet, mintea aleargă în vise.

Să ne lăsăm copleșiți de prezent, să zâmbim în clipe fericite, să ne bucurăm copilărește de momentele frumoase petrecute alături de cei dragi și să așteptăm viitorul cu încredere!

Pentru voi,
        Mihaela.