Revolta

Astazi sunt revoltata, chiar sunt!
E prima data dupa mult, mult timp.
De ce o sa ma intrebati, unii. Sau...altii veti spune: doar acum?
Da, va raspund voua, tuturor.
Da. Acum. Acum sunt revoltata, impotriva...
Impotriva? ridicati voi din sprancene!
Impotriva...mea.

Poftim? spuneti voi uimiti. Ce iti veni iarasi?
Nimic. Simt o revolta care-mi inunda fiinta, care ma face sa tremur, care ma face sa ma uit cu o determinare uimitoare...la viata. E prima data dupa mult, mult timp in care imi spun: Pot! Sunt sigura ca pot! O sa pot! Voi privi viata in ochi si credeti-ma nu voi pleca privirea. Nici o clipa, nici o secunda, nici un moment.
E revolta mea impotriva fiintei mele bune si de treaba, impotriva simtirii mele pentru...toti din jurul meu, impotriva mintii mele impaciuitoare, impotriva a ...

Opreste-te! strigati voi. am vrut revolta, dar nu asa...
Dar cum? Cum ati vrut? Sa ma revolt si sa zambesc? Sa spun: Poftim...ia de aici...poftim ia-mi inima si calca pe ea, ca nu e nimic...Poftim...ia te rog...sufletul meu si zdrobeste-l in mainile tale...
Poftim...ia-mi cugetul meu si...arunca-l intr-o prapastie ca niciodata sa nu mai ajung la el!
Da...ia  TOT! Ce mai conteaza...TOT!

Hei! strigati voi speriati, ce ai patit?
Ce am patit? Serios?
Chiar...ce am patit? Nimic de fapt, doar REVOLTA!
Hai acum...soptiti voi cu lacrimi in ochi...
Nu. Nu vin. E prima data cand nu vreau. Imi vreau revolta, e a mea, e pentru mine, e ...aici!
Aici? soptiti voi...aici...
Aici. Sa nu indrazniti sa spuneti ceva. Nu astazi, nu acum.
E destul, e prea mult. E revolta mea impotriva dorintei mele de a fi...intelegatoare! Asta e si gata!

Privesc absenta pe fereastra...
As vrea sa pot schimba ceva, dar nu e posibil.
Compromisuri? indrazniti voi...
Serios? spun eu ironic, compromisuri... Nu. Nu sunt bune. Cand accepti un compromis...  treci din unul in altul si ajungi sa te ineci in ele. Nu mai ai aer!
Pai...iubire...soptiti.
A, da! mi-am adus aminte: iubire... Nu. Categoric, nu. Cineva imi spunea foarte sincer sa nu gandesc niciodata cu inima. Eu! Acum...cred ca are dreptate.

Privirea mea e acum indreptata spre voi. O privire serioasa, fara pic de zambet, o privire trista, dar in acelasi timp...patrunzatoare. Va patrunde pana in inima, va infioara...
De ce? intrebati voi....
De ce? soptesc eu. Pentru ca vreau sa vad in sufletul vostru. Sa iau SUFLETUL si sa-l strang in palmele mele, sa-l  SARUT  si sa-l pun inapoi in ...voi!

Priviti uimiti...De ce? intrebati voi...
De ce? soptesc eu. Pentru ca vreau sa va iau  INIMA  si...incet, incet sa o ating cu degetele mele si sa pun pic cu pic...IUBIRE!

Priviti mai uimiti...De ce? soptiti...
De ce? spun eu cu aceeasi privire taioasa. Pentru ca...vreau sa va iau  CUGETUL  din voi si...sa il asez pe un nor pufos ca sa zboare spre...DRAGOSTE!

Ramaneti cu gura cascata...Nici macar nu mai puteti spune: De ce?
Revolta mea, revolta mea e...altfel decat la altii. E asa cum spune un prieten al meu...prea cuminte
( Scrisul meu e cuminte!), dar nu e cuminte...e groaznica!

Groaznica, spuneti voi...cu lacrimi siroindu-va pe obraji.
Da. Groaznica pentru cei care dau raul. De ce? Simplu.
Ei cred ca eu trebuie sa raspund cu rau, dar nu o fac.
De ce?
Simplu. Pentru ca sunt EU! Cel mai simpatic lucru: Sunt EU!
Nu ma schimb, nu zambesc sunt serioasa, dar nu fac rau, dau doar iubire, multa iubire.
Cine vrea sa primeasca sa deschida bratele largi, cine nu...treaba lui.

Revolta mea:
Pune in inima ta iubirea mea si apoi...daca o arunci sa simti lipsa ei pentru toata viata ta!

Priviti toti ca mine si vedeti cu claritate tot, fara urma de inima, vedeti si analizati si cand terminati...suflati si dati bunatatea, iubirea si zambetul vostru si la cei care merita si la ceilalti.
Aceasta e...revolta mea!
Dar...suspinati voi...
Dar...NIMIC. Sa nu indrazniti, astazi...maine, mai vedem!