Treceți la conținutul principal

Dragostea doare...

Închide ochii și aruncă-te!
Dragostea doare, de o durere insuportabilă, dar...e așa de bine!
Închide ochii și aruncă-te!
Dragostea e ...ciudată, dar...e așa de bine!
Închide ochii și aruncă-te!
Simte durerea și...simte fericirea!
Închide ochii și aruncă-te!
Dragostea o găsești când nu o mai aștepți, când totul nu mai are rost!

Închide ochii și încearcă să vezi dincolo de durere.
Fericirea e ca...păpădia. Atât de delicată în steluțele care-o formează, atât de specială, dar care se destramă așa de repede!
Închide ochii și visează!
Visul fericirii, visul împlinirii, al dansului într-o noapte specială în care sufletul tău s-a umplut de  bucurie și speranță...
Închide ochii și pleacă!
Dragostea doare, o durere care-ți străbate fiecare celulă a ființei tale.
Închide ochii și lasă lacrimile...în durerea lor.
Dragostea pustiiește, arde totul în jurul ei...


Închide ochii și crede!
Crede că dragostea nu...te vrea!
Închide ochii și ascultă melodia cuvintelor rostite: Înțelege, nu am vrut niciodată...
Închide ochii și simte durerea, e durerea unei iubiri în care erai...Una!
Închide ochii și lasă-ți inima să simtă tristețea, să plângă mocnit până când uită tot, uită de dragostea care arde tot, de fericirea care țâșnea din fiecare celulă infinită a trupului tău, uită de...tine!
Închide ochii și ...încearcă să nu mai crezi în iubiri, în ceea ce simți, în ceea ce ți se pare că ar trebui...
Închide ochii și ...dormi cu buzele șoptind mereu și mereu: nu vreau, nu vreau, nu vreau...




Deschide ochii și privește realitatea, așa cum e ea, cu bune și rele!
Deschide ochii și simte durerea iubirii până în adâncul ființei tale!
Asta te va face puternică sau puternic!
Deschide ochii, viața nu se sfârșește, durerea trece...
Deschide ochii și adună steluțele care zboară în jurul tău și prinde-le în palmă și refă păpădia...
Deschide ochii și zâmbește la nori și ei vor lăsa soarele să-ți sărute ochii triști, fața palidă și pletele...

Deschide ochii și privește în jurul tău, viața nu se termină!
Deschide ochii și țipă până la cer...o să simți că trăiești, cu durerea aceea, dar trăiești!
Sari, dansează, cântă și prostește-te căci viața ...merge înainte!
Deschide ochii și ia tot ce e mai frumos din lumea aceasta...selectează!
Viața, viața aceasta te-a învățat ceva: să selectezi visele, să selectezi fericirea, să selectezi dragostea!

Învață, învață pentru tine că dragostea te doboară, iar apoi te ridică iarăși și iarăși...
Că frica e parte din tine, dar ea îți dă aripi să ...te arunci!
Că frica te face să nu mai vrei nimic, dar tot ea îți spune: acum!
Învață din greșelile pe care le-ai făcut,
Că dragostea nu este pentru eternitate!
Învață că dacă te îndrăgostești poți să suferi,
Învață că suferința e parte din viață,
Învață...
Să iubești cu sufletul...
Chiar dacă...o să suferi!
Chiar dacă...doare!
Învață...
Că fericirea e așa de rară!
Prinde-o în sufletul tău și nu-i mai da drumul, chiar dacă îți este frică...
Închide ochii și aruncă-te!
                                          Eu.

***
Imagini făcute de mine, normal!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...

Timpul a ajuns la locul lui

     Î mi port degetele pe clapele pianului și mă gândesc cu emoție la clipele care trec peste mine, se cern. Am pierdut acel acasă și oricât l-am căutat nu l-am mai găsit. M-am destrămat în vântul primăverii, am călătorit pe nori, vărsând lacrimi amare ca ploaia de vară, am respirat pe frunze de toamnă și m-am rătăcit prin zăpezile sufletului meu. Nimic nu a mai fost la fel. Timpul a trecut... Am învățat să mă bucur de zăpada așternută. A m râs sau plâns pe pianul trist, că-mi fac sau nu-mi fac timp, să-i ating clapele. M -am „înțelepțit”, sau nu, încercând mereu să descopăr lucruri noi, să studiez, să cercetez. Viața nu e așa cum ne-o imaginăm, ci e... Haotică. Nebună. Veselă. Distrusă. Lacrimi. Fericire. Câte și mai câte! S ă așterni cuvinte e ușor, să le faci inteligibile, e mai greu.  Î mi imaginez uneori că suntem într-un dans nebun și ne învârtim până când nu mai avem suflu și nu încetăm, pentru că nu avem unde să ne odihnim, așa că soluția e să dansezi, sau s...

Timișoara-Orașul Verde

Ș i am plecat la drum prin țara mea minunată. Bucuria și liniștea sufletului meu se reflectă pe chipul meu la fiecare călătorie. Sunt fericită când călătoresc. Simt că toată povara de pe umeri dispare și nu-mi rămâne decât seninătatea descoperirilor locurilor. T imișoara nu a fost pe listă, dar uneori viața ne face surprize plăcute. A fost o decizie de un minut și nu regret pentru că m-am îndrăgostit de acest oraș. E atât de frumos că mi-e greu să-mi găsesc cuvintele. Eu!? Vă dați seama? Bună treabă! ar spune unul dintre prietenii mei. C u ce să încep? Cu începutul! râdeți voi. Oooo da! Se "pune" dacă de data aceasta vă încânt cu mai multe poze făcute de mine? Da...da! șoptiți voi cu zâmbetul până la urechi. C ând am pășit în Piața Victoriei sau Piața Operei am rămas fără cuvinte. E imensă, e aerisită, e superbă.Copilul din mine a observat imediat străduța cochetă din apropierea Operei, cea cu umbrelele. I maginație și culoare! Bucurie pe chipurile vizitatorilo...