Viața se poate
schimba de la o zi la alta, de la o clipă la alta sau chiar într-o secundă.
Iată-mă în trenul meu drag mergând spre ...
Am tot spus în ultima vreme că vreau să recuperez tot timpul pierdut, anii în care nu am călătorit.
Ciudat este că îmi place să călătoresc, îmi place să văd lumea, îmi place să văd
locuri noi și cel mai mult îmi place să îmi încarc sufletul cu energie
pozitivă.
De ce e ciudat? întrebați voi nedumeriți.
Păi pentru simplu
fapt că mi s-a repetat mereu în ultimii ani că: mie nu-mi place schimbarea,
că nu-mi plac călătoriile, încât la un moment dat am crezut și eu acest lucru.
Acum, ce să zic eram așa de liniștită în căminul meu, aveam o sigurață greu de descris în cuvinte, dar acum nu mai am un cămin...așa că nu-mi rămâne decât să vizitez cât
mai mult.
De fiecare dată
când plec am câte o aventură. Este ceva inevitabil și incredibil ( râd eu din
tot sufletul). Acum sunt ferm convinsă că într-un fel sau altul Cineva de sus
are grijă de mine și câteodată îmi trimite așa mesaje codificate. Așa am văzut eu
întâmplarea de acum zece minute.
Să vă povestesc. Ajung în gară, pe peron și
după ce mi-am dus gentile grele, (de parcă plec o lună nu o săptămână!!!) se
oprește lângă noi un bătrânel. Barba albă, ochii albaștri, îmbrăcat într-un
palton uzat...sincer mă întrebam de ce atrag tot timpul astfel de oameni.
Primul meu gând a fost că o să-mi ceară ceva, dar spre surprinderea mea 20 de
minute cât a stat și a povestit, nu a
făcut-o!
Așa că l-am cunoscut pe bătrânul Iosif.
Și am văzut în el chipul
bunicului meu.
Nu pot să vă explic de ce am simțit acest lucru.
L-am lăsat să
vorbească despre copii lui, despre vreme, despre anul care o să vină.
Ciudat e
că la un moment dat a spus așa: "Anul viitor o să fie mai bun, o să fii
fericită!"
M-am uitat uimită la acest bătrânel pe care nu-l mai văzusem în viața
mea și care așa știutor îmi spunea că viața mea o să se schimbe și că în anul care sosește o să fie bine.
Știu poate o să
râdeți, dar eu am învățat că nimic nu e întâmplător în viața aceasta că totul
are un sens în universul acesta, că oricât ne opunem unor lucruri nu putem
schimba nimic. Eu sunt un exemplu concret. Degeaba am încercat să salvez ceva că oricât
m-am străduit nu am reușit. Unde nu se vrea, nu se vrea și gata.
Acum două zile am
hotărât că e timpul să nu mai mă lupt cu destinul, să nu mai schimb ceva pentru
că oricum dacă o fac totul se întoarce
împotriva mea cu o forță mai mare.
Sunt
convinsă că fiecare acțiuniune are și o reacțiune. O forță care dacă pune în
mișcare mersul lucrurilor nu se mai oprește.
Am citit în zilele trecute despre
cea mai mare forță din univers, care este
iubirea și mi-a plăcut foarte mult ideea.
Iubirea atrage și respinge, iubirea unește
și dezbină, iubirea adună și desface.
Totul se raportează la iubire.
Poate de aceea atunci când nu mai
e, simți pustiul acela imens în suflet și nu-ți mai găsești locul. Acum iubirea
este de mai multe feluri, însă cea mai intensă este cea dintre părinți
și copii. Nu știu dacă voi aveți aceeași convingere, dar eu cred cu
tărie acest lucru.
Iubirea aceasta este atât de puternică încât simți durerea
copilului tău, simți bucuria lui, simți tristețea lui, simți fericirea lui...
Trenul mă poartă
tot mai departe și simt liniștea care se lasă peste sufletul meu, fericirea
izvorăște din inima mea inundându-mi chipul!
Afară noapte s-a lăsat, din când
în când se vede zăpada care acoperă pământul și luminițe se văd în depărtare.
Viața e
ciudată v-am mai spus, câteodată îți ia, câteodată îți dă.
Eu, acum ...primesc!
Așa că-i dau dreptate bunicului Iosif. Anul care vine o să fie mai bun, cu
fericire, cu împlinire profesională, cu iubirea copiilor. Sigur.
Povestind bunicul
Iosif mi-a spus să-i trasmit soțului meu că astăzi am întâlnit un om bun, de 75
de ani. Nu am vrut să-l supăr și să-i spun că nu am cui să-i spun, așa că m-am
gândit și...(râd spre voi):
"Astăzi am întâlnit un om cu suflet mare, un om
înțelept, un om care mi-a povestit viața lui, un om care m-a ajutat să urc în tren, asemeni unui părinte!"
Cumva pentru câteva clipe am simțit că sunt iarăși copil
și bunicul meu este lângă mine.
"Mulțumesc, bunicule Iosif."
Un nou început...
Frumusețea locului îmi taie respirația...
***
Mulțumesc prietenie mele Dorina.
Pentru că anul nou bate la ușa noastră eu vă urez tuturor un an liniștit cu fericire, bunătate și iubire!
Sunt convinsă că anul meu o să fie multtt mai bun decât acesta.
Pentru voi,
încă...Eu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu