Treceți la conținutul principal

Să învățăm să iubim

A început perioada în care toată lumea vorbește de iubire.
Petreceri peste petreceri în care să îți arăți marea...iubire pe care o ai pentru cel/cea de lângă tine.
Eu nu prea înțeleg, oare iubirea e doar așa ...o seară, o noapte sau o zi?
Nu ar trebui să fie permanent?

Adică...stai să înțeleg, o cutie de ciocolată o să mă facă să sar în sus de fericire, după ce în fiecare zi mi-a tocat nervii cu prostii? Sau dacă mă duci la o petrecere, gata ești iertat pentru toate lunile în care nici nu ai catadicsit să vezi că exist?
Adică...acum exist, nu mai este meci?
Sau nu mai ai ieșire cu băieții?
Sau nu mai mergi să faci sport, că de...trebuie să te miști, dar după sport ieși la o bere cu băieții ca să nu cumva să slăbești prea tare și să nu te mai cunosc!
Bravooo...mulțumesc de bomboane, nu le vreau tocmai am ajuns să arăt mai bine!
Nu vreau nici petrecerea ta, pot să ies când vreau și să dansez până mă dor picioarele!
Și să râd împreună cu prietenii mei!

Timpul pentru iubire...
Este astăzi, este în fiecare clipă, dacă simți asta pentru cineva.
Este momentul acela în care inima îți tresare în piept când o/îl vezi!
E momentul acela magic când zâmbești privind în ochi persoana iubită.
E momentul în care ajungând acasă primul lucru o/îl îmbrățișezi și te bucuri pentru câteva momente de atingerea ei/lui, de mirosul, de persoana acesteia/acestuia.
Sunt clipele acelea magice în care gătiți împreună râzând când copii aleargă printre voi.
Sunt clipele acelea de simțire în care respiri liber și în siguranță alături de cel drag.
E momentul în care poți spune: E el! sau E ea!

Timpul de îndrăgostire...
Da, acesta e altfel, e magic!
E momentul în care-ți dorești cu disperare să fii permanent cu cea/cel de care te-ai îndrăgostit.
E momentul în care mintea ta visează cel mai mult.
E îmbrățișarea aceea delicată a degetelor, a trupurilor...
E ceea ce simți în visele tale!
Sunt fluturii care se joacă în sufletul tău la fiecare atingere!

Timpul pentru sufletul pereche...
E momentul acela în care simți, știi, ești sigur că ai întâlnit dragostea vieții tale.
E momentul în care zâmbești, ești fericit la fiecare sărutare ușoară pe buze sau pe frunte.
E clipa în care nu vrei să lași acea persoană să plece din viața ta...
E clipa în care poate ți s-a scris destinul.
Dansul acela în care simți că trăiești, că respiri, că iubești... împreună.
Momentul în care simți trăirea celuilalt.

Timpul pentru vals...
E momentul în care fiecare simte iubirea celuilalt.
Sunt pașii aceia care te poartă în simțire, în liniște, în siguranță, în zâmbet, în bucuria de a fi împreună.
Visele se împlinesc când te învârți în ritmurile muzicii, când zâmbești din tot sufletul alături de sufletul tău pereche...

Timpul pentru iubire...
Când totul se pierde pe parcurs, degeaba mai vrei să-ți cârpești sufletul că...nu ține!
Când sărutul dispare...degeaba mai vrei să schimbi ceva participând la marile petreceri de iubire!
Nu ține! iubirea e permanentă sau nu. Simplu.
Eu cred că în lumea aceasta modernă s-a cam pierdut, nu mai există din păcate.
Dar...cine știe poate voi o simțiți, o trăiți!
Dacă e așa mă bucur pentru voi din tot sufletul, dacă nu, știți ce aveți de făcut.
Puneți punct și mergeți mai departe. Simplu. Elegant.

Să învățăm să iubim...
În fiecare moment în care deschidem ochii să-i mulțumim că mai avem o zi!
În fiecare secundă să-i îngrijim pe cei de lângă noi.
În fiecare clipă să învățăm să ne iubim pe noi, să ne respectăm, să ne răsfățăm, să fim frumoase pentru noi, doar pentru noi, ca să simțim că viața aceasta ciudată merită să fie trăită,
cu demnitate,
cu eleganță,
cu simplitate,
cu fericire!

Pentru voi,
pentru sufletul meu pereche,
                                           Eu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dacă aș fi...

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi amuzată.Da, da...știu. O să mă întrebați ce găsesc de râs într-un timp al încercărilor. Spre surprinderea mea, mai sunt zile în care zâmbetul revine așa de nicăieri. Pur și simplu.
Am lipsit o perioadă destul de lungă, dar asta e pentru că încă nu reușesc să-mi partajez programul în așa fel încât să am timp de lucru- timp de scris - timp liber- timp de studiu. Și ele se îmbină așa de haotic, încât la final de săptămână îmi spun: „Of, iarăși ai uitat de blog!”
Un alt aspect important este faptul că înainte de pandemia...( aici sunt câteva cuvinte pe care voi nu trebuie să le auziți😃) a sta în fața ecranului și a scrie pe tastatură era o adevărată relaxare, o plăcere nevinovată, dacă vreți voi, iar acum, de când cu situația aceasta „minunată” deabea aștept să închid calculatorul și să nu mai văd ecranul.  Munca online din punctul meu de vedere este cea mai neinspirată muncă.  Adică, să ne înțelegem, pentru angajator este nemaipomenit, deoarece oa…

Reconectare la umanitate

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi cu zâmbet.Viața este cu bune și rele, important este să avem încredere în noi și să ne „ridicăm” de fiecare dată de jos și să o luăm de la început. Trăim cu trecutul în suflet, trebuie să ne împăcăm cu el într-un final, dar acesta nu trebuie să ne definească.  Noi suntem ceea ce suntem, nu ceea ce cred alții despre noi sau ce vor alții de la noi.
În ultimele luni viața noastră, a tuturor, s-a schimbat total.  Virusul acesta ne-a „furat” liniștea. Toți ne-am văzut obligați să luăm o pauză de la realitatea personală. Spre surprinderea mea majoritatea populației a acceptat foarte ușor toate măsurile.  Zic eu, că toți am dat dovadă de responsabilitate. Mă întreb tot mai mult dacă sacrificiul pe care l-am făcut toți este apreciat și a contat? Oare? Mi-aș dori să văd mai multă încredere și speranță, calm și responsabilitate, pentru că acestea se transmit. Întotdeauna, chiar întotdeauna ele pleacă de „sus” în „jos”. Eu sunt...„jos”, voi? Și nu simt calmul…

Scrisoare pentru prietenii mei...

Scrisoare pentru prietenul meu și pentru prietena mea

Copil uimit, cu ochii mari, cu privirea debusolată, cu durere și întristare în sufletul și inima mea...
Așa mă simt. Așa sunt.
Sunt proastă câteodată. Chiar de chiar. Îmi pare rău, tare rău. Sincer. Doar acum mi-am dat seama că v-ați simțit nedreptățiți. Aveți dreptate, chiar aveți.

Draga mea prietenă și dragul meu prieten,
Voi doi nu vă cunoașteți, nici măcar nu știți de existența celuilalt, eu sunt doar un punct comun.
In urmă cu două săptămâni v-am pus aceeași întrebare. Nu mi-ati răspuns, dar mi-ati promis că o să o faceți. Ați fost sinceri...doar că mie mi se pare că timpul se termină. Mi-am dorit atât de mult acel răspuns încât...am fost dezamăgită.
Nu de voi sunt dezamăgită, departe de mine gândul, nu!
Dezamăgită de mine, de dorința imensă de a știi că voi sunteți bine, sunteți fericiți, că viața voastră e una liniștită...Asta mi-am dorit să aud de la voi.
De ce? o să mă întrebați.
Păi pentru că indiferent ce credeți voi...s…