Crying Time

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi cu bunătate și tristețe.
M-am întrebat de atâtea ori în anul acesta de ce viața e nedreaptă, încât am ajuns să nu mai suport nici eu întrebarea. Dar aproape în fiecare zi aud alte cazuri de oameni care trec prin aceeași problemă și culmea că totul se repetă. Cum să vă explic, totul e la fel în fiecare caz. 

Parcă e o peliculă care se strică la un moment dat și vezi aceleași imagini de mai multe ori...
E asemeni unui fluture care te încântă cu frumusețea lui, dar când nu-l mai vrei îl zdrobești pur și simplu.
Are însă o șansă dacă...zboară!

Dacă mi-ar fi spus cineva în urmă cu doi ani că există atâta răutate în cel care nu vrea să vadă realitatea, aș fi spus că nu e adevărat. Că doi oameni care s-au iubit și respectat o viață întreagă nu pot uita tot. 
Astăzi, nu mai cred.
 Orgoliul e imens. Culmea că tot la cel vinovat!
Nu știe cum să calce în picioare pe cea de lângă el, cât mai poate, ca să-i distrugă și bruma aceea de încredere și curaj pe care o mai are. Încearcă în disperare să-i convingă pe toți că e perfect, că nu a greșit cu nimic. 
Că singura problemă e...în capul ei.

Doar că uită un lucru atât de important: Cei din jurul lor au văzut în anii de zile de când îi cunosc ce fel de oameni sunt și nu cred aberațiile lui de acum. 
Iar minciuna are picioare scurte.
În ultima vreme cred că în fiecare săptămână aud de câte un caz asemănător și sunt bulversată de faptul că bărbații aceștia care au greșit toată căsnicia lor, ajung tot ei să comenteze și să arunce cu noroi. Mă-ntreb...dacă sunt tipuri de oameni diferiți, nu se cunosc, sunt din locuri diferite... 
De ce procedează la fel?
Grea întrebare, dificil răspuns.
Chiar nu pot să-mi explic.

Dar, doamnelor dragi să nu vă lăsați în momentul în care ați luat hotărârea de a face un pas pentru liniștea voastră. Nu disperați că puteți să vă descurcați, nu uitați că ați fost nevoite să vă descurcați și cu el pe cap! Așa că singure o să reușiți mai ușor să le faceți pe toate și aveți și timp liber pentru voi.
Nu este ușor, este cumplit. Doar cine a trecut prin asta știe. Dar nu imposibil. 
Sunt oameni care au impresia că îți cauți fericirea, dar tu cauți numai...liniște!
Alții au impresia că dacă ai stat atât ai mai putea sta, care e problema!
Să nu vă plecați urechea la nimeni, pentru că nimeni nu face schimb de viață cu voi.
Să priviți cu încredere spre mâine.
Iar liniștea de pe chipul vostru este cea mai dureroasă palmă dată, cuvintele frumoase sunt mai grele decât noroiul lui. Faceți sport, ieșiți în natură, plecați în excursii. Aveți grijă de voi. 

Mi-am dorit ca în seara aceasta să scriu a doua parte a povestirii Oglinda, dar am fost bulversată de o poveste tristă și am simțit nevoia să...vorbesc.
Nu pentru mine, eu rezist! Ci pentru cei care se simt neputincioși, doborâți la pământ, supărați pe viața nedreaptă și revoltați pe situația în sine. 
Pentru voi, în seara aceasta vă propun acum, după ce ați citit cuvintele mele, să ascultați un cântec care mie îmi place foarte mult: Crying Time cântat de Willie Nelson&Norah Jones.
Să lăsați toate gândurile grele să plece din mintea voastră, să priviți cu încredere și determinare spre viitor și să spuneți: 
Sunt cea mai puternică ființă, pentru că am rezistat atât lângă tine! 
Iar acum rezist pentru mine! Pentru că pot și vreau!


Pentru prietena mea bună,
care îmi tot face surprize că mă dă drept exemplu,
pentru voi,
         Eu.