Treceți la conținutul principal

Vitamina B12

A sosit toamna! A început școala...

"Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
Și tu citești scrisori din roase plicuri
Și într-un ceas gândești la viața toată."

Știu, știu nu vă dau o știre senzațională! 
Doar că de câteva zile mă uit în jurul meu și văd efectele... 
Părinți stresați deja de copii, de activitățile lor mai precis. Fie vorba între noi, este mult mai ușor în vacanță când nu-i mai verifici temele, nu-l mai asculți sau nu mai pierzi ore în șir ducând și așteptându-l de la activitățile pe care le are: înot, dans, balet, tenis... engleză! 
Când copilul tău este talentat are cam toată săptămâna activități după cursuri. 
Distracție la maxim, pentru părinți! 
Iată că au trecut doar două săptămâni de școală, dar chipurile părinților sunt obosite parcă nici nu au fost în concediu. Numără zilele până la sâmbătă. Iar când mai aud că și ziua de sâmbătă le este ocupată, că le-a făcut program prâslea, își pun mâinile în cap și se întreabă serios cât o să reziste!

Fiind în aceeași situație, închid ochii pentru câteva clipe și mă gândesc la versurile așa de frumoase a lui  Mihai Eminescu:

"Pierzându-ți timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nimeni-n ușa ta să bată;
Dar și mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri."

Gânduri răzlețe la timpuri de tihnă...
Doar că încă temperaturile sunt de vară chiar dacă toamna a început. Prevăzătoare așa cum sunt eu, mă pregătesc de timpul rece încă de acum. 

În ultimii ani toată lumea vorbește despre întărirea sistemului imunitar. 
Sunt așa de multe păreri încât de multe ori te încurci în ele.
M-am confruntat cu această problemă și sunt convinsă că și alții au pățit ca mine.
Ca părinte am avut momente grele în care nu mai știam ce să le mai dau copiilor mei pentru a le întări sistemul imunitar, să nu se mai îmbolnăvească tot a doua săptămână. Am încercat cătina, le-am dat siropuri naturale din muguri de brad, fructe multe, în special cele care conțineau vitamina C, dar tot așa s-au îmbonăvit. Acum cred că i-am cocoloșit prea mult, că trebuia să las organismul să lupte singur. Și lucrul cel mai important să facă sport, pentru că mișcarea le face mult bine.

Făcând parte dintre părinții care-și construiesc întreaga viață pe activitățile copiilor lor, am uitat de multe ori de propria persoană. Neinspirată decizie.
Din cauza agitației permanente și a supărărilor, sistemul meu imunitar a avut de suferit foarte mult. Când mi-am dat seama a fost puțin cam târziu. Acum caut să repar ce am stricat în ani de zile...
Nu pot vindeca, dar pot ține totul sub control. 
Și pentru că toamna a venit și școala a început de două săptămâni mi-am făcut un plan amănunțit cu tot ce trebuie să fac în această perioadă ca să  zâmbesc și la sfârșit de săptămână. 

Știu, știu...vreți și voi rețeta!
Vă spun. Nu sunt egoistă. (râd eu din toată inima)
Simplu, așa de simplu:  Vitamine, sport și odihnă!
Sportul este necesar, te face să te simți mai bine, îți redă o parte din energia pierdută în timpul zilei.
 
Vitamine...am tot căutat, am tot încercat și am ales un supliment alimentar cu vitamina B12 numit:
Imagini pentru b12 ankermannB12 ANKERMANN Vital. Acesta este disponibil în principalele farmacii din România, producătorul acestui supliment este WORWAG  Pharma, o companie germană cu renume foarte bun pe piață. Pentru mai multe informații despre ce conține și cum trebuie utilizat găsiți http://b12vital.ro/.

De ce acest produs?
Simplu. 
1.Am căutat să văd care este cauza senzației de oboseală permanentă pe care o aveam, faptul că nu mă puteam concentra și nu mă odihneam când dormeam. Și am aflat că sunt simptome ale deficitului de vitamina B12. 
2. Pentru că sunt o luptătoare! 
Caut ce este mai bun pentru sănătatea mea.
 
Astăzi zâmbesc spre voi, așa cum v-am învățat în ultimul timp, prizându-mi flori de toamnă în păr.
Închid ochii și mă gândesc la toamna care este, la iarna care vine și la sfârșitul poeziei marelui poet, Sonet I :

"Și eu astfel mă uit din jeț pe gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii;
În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri;

Deodat-aud foșnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâini subțiri și reci mi-acopăr ochii."

Pentru voi,
      Mihaela.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...

timpul liniștii mele...

În urmă cu patru luni prietena mea îmi spunea că sunt în furtună, un ciclon mai exact, din care o să ies și totul se va calma. Nu am crezut-o pentru că părea așa de departe liniștea...Dar acum îmi dau seama că sunt acolo pe marginea aceea a furtunii și încep să simt liniștea tot mai mult. Trebuie să-i mulțumesc prietenei mele care permanent a fost omul care m-a susținut și mă susține în cele mai grele momente ale vieții mele. Timp de liniște...într-o viață atât de nebună...Pare ciudat, nu? Am citit în dimineața aceasta un articol despre comprimarea timpului și primul gând în mintea mea a fost: Dar eu vorbesc despre asta cu oamenii din jurul meu de ani de zile! E evident că s-a comprimat timpul! Cum? o să mă întrebați voi râzând. Păi...simplu. Așa de simplu. Timpul nu ne mai ajunge! E senzația tuturor, doar că nu ne dăm seama de ce! Nu este vina noastră că nu mai reușim să facem toate lucrurile care altădată le făceam, e pur și simplu TIMPUL! Eu am început să vă...

Dimineață superbă de august...

Verde crud împletit cu roua dimineții... Liniște ...De mult mi-am dorit liniștea aceasta.  Iată-mă în tren!  De data aceasta nu mai am caietul  și stiloul, direct unealta de scris, pentru că nu mai am timp să scriu!  Ciudat, timpul se comprimă atunci când reușești să faci fel de fel de lucruri. Dacă în urmă cu o lună vă scriam de călătoria mea în tren, de faptul că doar eu eram cu un caiet în care scriam, iată-mă astăzi în alt tren mergând mai departe... În fața mea însă, un cuplu simpatic de englezi! A dat norocul peste mine! Eu și engleza mea! Râde Cineva de mine, așa cum eu m-am distrat ieri de povestea aceea simpatică! Dar...ce credeți ce face doamna cu o ținută tipic englezească? Păi...și-a scos un caiet și își notează impresiile în el. Am tras cu ochiul ( nu-i frumos, dar nu m-am putut abține! Nu m-am holbat, așa...discret!) și are și desene cu locurile prin care a trecut! Eeee... Așa că de data aceasta... frumusețea locurilor o văd în priv...