Seara mea de lectură

Mi-am prins flori în păr și zâmbesc spre voi.
Astăzi a fost o zi plină de provocări, dar cumva le-am depășit și sentimentul acela al liniștii și împlinirii îmi umple sufletul. Iar când sunt așa, inevitabil trebuie să scriu.
Așa cum v-am obișnuit deja! Nu scăpați voi așa de ușor de mine!!!

Vă propun în seara aceasta o seară de lectură, pentru că de mult nu am mai prezentat cărți.
Să fim bine înțeleși eu am citit mereu, doar că nu am avut timp să vă prezint cărțile citite!!!
( Râd așa din tot sufletul pentru că în urmă cu câteva zile am fost certată că nu știu să iau altceva decât cărți, cărți...Păi ce să fac dacă e plăcerea mea nevinovată!!!)

Pentru că suntem într-o perioadă a iubirii, a venirii primăverii m-am gândit eu, în înțelepciunea mea mare, să îmi achiziționez câteva cărți de dragoste.
Da, da știu! Mustăciți deja și vă dați coate, dar așa am simțit și asta am făcut!
Și nu regret pentru că am descoperit o scriitoare talentată.
Dar să vă spun despre cine e vorba!!!

Nu pot însă să nu vă povestesc puțin cum am ales.
E cam așa, mare filozofie, mă uit și mă gândesc un minut și zic: Asta!!!
Așa că din sutele de cărți am ales de data aceasta cartea "Oamenii fericiți citesc și beau cafea", a scriitoarei Agnes Martin-Lugand. 
Acum dacă stau și mă gândesc poate că tocmai titlul mi-a sărit în ochi și de aceea am ales-o.
(îmi place cafeaua)
Dar sincer incă nu știu sigur și poate nu o să știu niciodată!!!
Important este că am comandat-o alături de încă două cărți ale autoarei, cărți de care o să vă scriu în zilele următoare, și am așteptat cu nerăbdare să vină.
Așa că de Dragobete mi-am făcut cel mai special cadou: cărți de citit și un concert!
Care fie vorba între noi mi-a plăcut extrem de mult, dar despre acesta cu altă ocazie.

Dacă vă hotărâți să citiți cartea pot să vă spun că o să vă cucerească din prima clipă.
E ușor de citit, dar de multe ori te pune pe gânduri cu problemele pe care le prezintă așa de simplu, dar atât de complex. Cumva pentru mine, care sunt o "devoratoare" de cărți, unele lucruri au fost previzibile, dar felul prezentării lor m-au impresionat.
Poate e normal să-mi placă pentru că autoarea a profesat ca psiholog timp de șase ani și asta se reflectă în felul în care reușește să surprindă sentimentele, trăirile, bucuriile, dar și suferința.
O carte pe care poți să o citești într-o zi ploioasă, o zi de iarnă la gura sobei, sau în concediu.

Nu-mi place să povestesc subiectul atunci când fac o prezentare, pentru că nu mai citiți!
Scopul meu este să vă determin să citiți!!!
Subiectul e incitant, personajele sunt complexe, acținea curge firesc...
Răsturnările de situație sunt cele care te țin în tensiune, care te fac să-ți pui întrebarea simplă:
Eu ce aș face? Dacă eu aș fi acolo cum aș proceda?
Vedeți voi, pentru mine personal, un scriitor a reușit în momentul în care cititorul se transpune în scrierea lui. Iar eu am făcut acest lucru!

În concluzie, o carte care o să vă placă, care vă stârnește imaginația, care vă determină să vreți ca povestea să continue. Iar acest lucru s-a și întâmplat!!! Dar despre continuarea cărții, mâine!

***
Cântecul spune: Aș vrea să știu dacă vreodată ai cântat în ploaie...
Când fiecare dintre noi va ajunge să cânte în ploaie, atunci cu sigurață este fericit.
Am scris deseori despre fericire.
Astăzi pot adăuga: Fericirea e momentul acela special când mirosul cafelei ajunge la tine, când lași cartea din mână pentru a primi ceașca de cafea de la persoana iubită. 
Și normal, un sărut pe tâmplă!
Citiți cartea și o să vedeți de ce!

Pentru voi,
       astăzi, eu criticul,
       în felul meu, simpatic,
             Mihaela.

PS. Imaginea este făcută de mine, normal. E un loc unde puteți să beți  cafea în liniște.
      Unde e? Ghiciți.