Treceți la conținutul principal

schimbarea...

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi...
Există o speranță în țara asta?
Astăzi aș fi tentată să spun că da, dar pentru un om care a ales să rămână aici, să trăiască aici în nedreptatea fiecărei zile, în nedreptatea fiecărei clipe este mai greu de crezut că există speranță, mult mai greu. Și drept să vă spun nu mai cred că vine cineva și ne schimbă pentru că nimeni nu ne poate schimba!

Da, să ne schimbăm noi...
Ar fi o soluție, dar câți dintre voi este capabil de schimbare?
Câți dintre voi este determinat să facă o schimbare majoră în viața lui?
Câți dintre voi veniți înapoi, acasă, ca să trăiți aici în orașele noastre pustii, în locuri în care încă trotuarul are găuri sau în cel mai bun caz este peticit... Să munciți aici! Și să mai și puteți trăi decent cu banii din salariu!

În orașe în care speranța nu mai e...
În cozile de la ghișeul de la plata dărilor...
În atitudinea dezolantă a oamenilor din fiecare colț de țară...Bătrânii care își plâng copii plecați departe și încearcă să-și crească nepoții care au rămas în grija lor, oamenii care muncesc, puțini, care nu mai știu cum să încropească din puținul pe care-l au. Care sunt încruntați mereu pentru că lipsurile nu aduc fericire...
Tinerii?
Tinerii vor să plece nu vor să rămână aici să muncească aici, să-și facă o familie aici...

Poate că neîncrederea aceasta a mea vine după o lungă perioadă de dezamăgire a fiecărei perioade în care am visat că poate se schimbă ceva și nu s-a schimbat nimic. Așa că o să fiu tare sceptică și nu mă bucur așa cum fac alții în seara aceasta, pentru că vreau să văd schimbarea!
Vreau să văd cu adevărat schimbarea și apoi o să zâmbesc și spre viitorul țării!

Acum rămân la zâmbetul meu pentru voi așa cu bunătate și prietenie.
Schimbarea vine de la fiecare dintre noi...
Dacă vrem!
Normal.

Pentru voi,
           Eu.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...

Doar...supărare?

Nu știu cum sunteți voi, dar eu mai am puțin și ... Fără cuvinte. Cei care urmăriți relatările mele știți deja că doar când sunt supărată nu mai am cuvinte. Și chiar sunt. Păi încerc de 2 luni să mă educ, să fiu calmă, calmă să accept tot ce ni se zice, deși mintea mea logică îmi spune că nu e chiar așa. Încerc să dau speranță celor din jur, să-mi educ răbdarea... Măi, dar până când? Aștept soluții. Aștept decizii concrete, nu abureli. Și da, am așteptări, așa ca un simplu cetățean al țării acesteia. De ce să nu am? Muncesc AICI. Cotizez AICI. Fac voluntariat AICI. Imi cresc copii AICI. Și nu pot să am așteptări? Vreau să văd ceva concret, nu povești, nu certuri. Nu mă interesează certurile lor și acuzațiile, mă interesează faptul că stau de 2 luni în casă ca să nu pun presiune pe sistemul medical. Serios? Dar de ce? Sistemul medical de ce să nu mă vindece? Ha? De ce să nu primesc tratament dacă am nevoie? Sau alții? Nu am nimic cu oamenii care pleacă- vin. Dar ei...

Vitamina B12

A sosit toamna! A început școala... "Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată, Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; Și tu citești scrisori din roase plicuri Și într-un ceas gândești la viața toată." Ș tiu, știu nu vă dau o știre senzațională!  Doar că de câteva zile mă uit în jurul meu și văd efectele...  Părinți stresați deja de copii, de activitățile lor mai precis. Fie vorba între noi, este mult mai ușor în vacanță când nu-i mai verifici temele, nu-l mai asculți sau nu mai pierzi ore în șir ducând și așteptându-l de la activitățile pe care le are: înot, dans, balet, tenis... engleză!  Când copilul tău este talentat are cam toată săptămâna activități după cursuri.  Distracție la maxim, pentru părinți!  Iată că au trecut doar două săptămâni de școală, dar chipurile părinților sunt obosite parcă nici nu au fost în concediu. Numără zilele până la sâmbătă. Iar când mai aud că și ziua de sâmbătă le este ocupată, că le-a făcut program prâslea, î...