Treceți la conținutul principal

Kashmira Saffron Crem-moment de răsfăț

Uneori mă întreb cât de mult ne cunosc cei de lângă noi?
Oare își dau seama că dorințele noastre sunt ale noastre personale și nu au cum să ni le schimbe?
Oare realizează că fiecare cuvânt pe care-l rostesc, prin care încearcă să-ți schimbe felul de a fi, doare? Oare pricep cât de multă durere-ți picură în suflet atunci când nu înțeleg nimic din ce spui?

Suntem ființe umane.
Suntem egoiști fără să ne dăm seama.
Chiar dacă afirmi sus și tare că nu ești egoist...Ești.
Pentru că faci totul pentru tine.
Fiecare gest pe care-l faci de când te trezești și până dormi, îl faci pentru binele tău, pentru starea ta de bine. Nu pentru mine, nu pentru altcineva, doar pentru tine.
Mănânci pentru tine, te îmbraci pentru tine, lucrezi pentru tine, faci sport pentru tine...
Râzi, iubești, ești fericit...pentru tine!
Nu pentru altcineva, doar pentru tine.

Cum reușești să fii fericit pentru a transmite starea aceasta și celor din jurul tău?
Cum reușești să zâmbești și să-i faci pe cei din jurul tău să zâmbească?
Simplu.
Încerci să te răsfeți puțin.
Să-ți răsfeți sufletul și mintea citind o carte bună, sau vizionând un film vechi sau nou, depinde de gusturi. Să rătăcești cu gândul prin amintiri privind la pozele vechi...
Sportul. Sportul te face fericit. Fiecare realizare îți aduce speranță, bucurie sufletească și zâmbet.

Fericirea vine din sufletul tău, vine din mulțumirea pe care o ai, din liniștea care te înconjoară, din libertatea de a decide pentru tine. Fericirea este o stare, pe care o avem că vrem, sau nu o avem pentru că o căutăm, greșit, la cel de lângă noi.
Să nu credeți că nu am făcut și eu această greșeală. Ooo și încă cât de mult. Dar...
Mă uitam astăzi la poze de acum trei ani și nu-mi venea să cred cât de rău arătam. Îmi vine să râd acum, dar cam cu 10 ani mai în vârstă decât acum. Și m-am întrebat, uimită, ce am schimbat?
Atunci mi-am dat seama: fericirea din suflet! ( sport, alimentație, liniște, bucurie, libertate, îngrijire)

Viața ne este dată, dar de foarte multe ori uităm să o prețuim așa cum se cuvine. Ne pierdem în amănunte, ne prindem cu disperare de oameni, de lucruri, uitând cât de prețioși suntem. Uităm să râdem pentru a răspândi voioșia și celor din jur, uităm să ne oferim un moment de liniște și răsfăț, bine-meritate, de altfel.

În utima vreme văd tot mai multă lume care-și schimbă stilul de viață, alegând unul sănătos. Acest lucru îmi dă speranță. Oamenii încep să înțeleagă cât de important este să mănânci sănătos, să faci sport și să folosești produse de îngrijire 100% naturale.

În urmă cu câteva zile prietena mea m-a întrebat care este produsul de îngrijire pe care aș vrea să-l folosesc pentru un moment de răsfăț. Specific mie, am început să râd.
S-a uitat uimită la mine, așteptând.
Păi...am spus eu, de data aceasta e ceva special. O cremă pe care am descoperit-o recent: Kashmira Saffron Crem- Bipha Ayurveda.
A început să râdă și prietena mea, spunând: Specific ție! Iarăși ai descoperit ceva!Ascult...

Și uite așa am început să-mi deapăn povestea despre crema cu extract de șofran pur cultivat organic la poalele munților Himalaya. Șofranul are multe beneficii asupra pielii: tratează acneea, reduce cearcănele de sub ochi, stimulează circulația sângelui, ajută la dispariția petelor pigmentare, ajută pielea să-și recapete strălucirea. Crema conține și ulei de cocos care conține vitaminele A, D, K și E.
În timp ce-i povesteam ce reținusem eu despre crema care mi-o doream atât de mult, am și accesat magazinul online http://www.biphaayurveda.ro/.
Și pentru că este foarte ușor să găsești produsul pe care-l cauți, am ajuns și la crema pe care mi-am
dorit-o: http://www.biphaayurveda.ro/produs/kashmira-saffron-cream/
Nu vreți să știți cum am citit despre fiecare dintre cremele, uleiurilor, cadourile surpriză existente.
Eu, însă, am rămas la crema mea cu șofran pentru un moment de răsfăț, de bucurie sufletească, de liniște și de ce nu...de plăcerea de a folosi un produs 100% natural. Prietena mea...ar vrea mult mai multe! ( treburi de fete!)

Uneori ne dorim lucruri noi...
Pentru că simțim că o schimbare ne reface moralul. Nu este ușor să trăiești în lumea aceasta, într-o societate care nu mai prețuiește omul, ci doar coantifică indivizii. Într-o societate care uită de dorințe și-ți limitează gândurile prin timp pierdut în fața tehnologiei avansate, îți dorești să fii altfel. Să schimbi ceva pentru tine, pentru liniștea ta.
Dacă zâmbetul este molipsitor, de ce să nu-l avem?
Vedem noi dacă se ia, sau nu!

Pentru voi,
        T.A.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...

timpul liniștii mele...

În urmă cu patru luni prietena mea îmi spunea că sunt în furtună, un ciclon mai exact, din care o să ies și totul se va calma. Nu am crezut-o pentru că părea așa de departe liniștea...Dar acum îmi dau seama că sunt acolo pe marginea aceea a furtunii și încep să simt liniștea tot mai mult. Trebuie să-i mulțumesc prietenei mele care permanent a fost omul care m-a susținut și mă susține în cele mai grele momente ale vieții mele. Timp de liniște...într-o viață atât de nebună...Pare ciudat, nu? Am citit în dimineața aceasta un articol despre comprimarea timpului și primul gând în mintea mea a fost: Dar eu vorbesc despre asta cu oamenii din jurul meu de ani de zile! E evident că s-a comprimat timpul! Cum? o să mă întrebați voi râzând. Păi...simplu. Așa de simplu. Timpul nu ne mai ajunge! E senzația tuturor, doar că nu ne dăm seama de ce! Nu este vina noastră că nu mai reușim să facem toate lucrurile care altădată le făceam, e pur și simplu TIMPUL! Eu am început să vă...

Dimineață superbă de august...

Verde crud împletit cu roua dimineții... Liniște ...De mult mi-am dorit liniștea aceasta.  Iată-mă în tren!  De data aceasta nu mai am caietul  și stiloul, direct unealta de scris, pentru că nu mai am timp să scriu!  Ciudat, timpul se comprimă atunci când reușești să faci fel de fel de lucruri. Dacă în urmă cu o lună vă scriam de călătoria mea în tren, de faptul că doar eu eram cu un caiet în care scriam, iată-mă astăzi în alt tren mergând mai departe... În fața mea însă, un cuplu simpatic de englezi! A dat norocul peste mine! Eu și engleza mea! Râde Cineva de mine, așa cum eu m-am distrat ieri de povestea aceea simpatică! Dar...ce credeți ce face doamna cu o ținută tipic englezească? Păi...și-a scos un caiet și își notează impresiile în el. Am tras cu ochiul ( nu-i frumos, dar nu m-am putut abține! Nu m-am holbat, așa...discret!) și are și desene cu locurile prin care a trecut! Eeee... Așa că de data aceasta... frumusețea locurilor o văd în priv...