Frica

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi cu interes. Mă întreb de câteva zile dacă totuși cuvintele mele schimbă destine. Poate...cine știe.
(Vă salut doamnelor😎.)

Astăzi aleg să vorbesc despre o temă dureroasă pentru mine: Frica.

Frica e ceva îngrozitor.

Mă gândeam astăzi că atunci când frica îți cuprinde sufletul mintea "paralizează". Nu poți gândi, nu poți să te miști,  nu reușești să faci nimic.
E momentul acela care ai impresia că nu se mai termină.

Cum putem depăși frica?
Cu multă răbdare,  cu iubire,  cu incredere.
Trebuie să-ți câștigi încrederea în tine.

Dacă mi-a fost frică?
Da.
Dacă am trecut peste ea?
Da. Uneori revine,  dar sunt capabilă să o stăpânesc. E nevoie de exercițiu.
Totul se învață.
Să trăiești singur, să trăiești în doi.
Să îți depășești limitele.
Să vezi viața mai frumoasă.
Să ai încredere în oameni.

Nimic nu e ușor.  Mai ales pentru cineva care a trăit experiență unei despărțiri urâte.
Trebuie însă să depășim momentul și să ne redescoperim. Să facem ceea ce nu am avut timp. Că eram ocupate, de, să îngrijim un " adult" pe lângă copii. Iar timpul pentru "adultul responsabil"este cam de trei ori mai mare decât pentru proprii copii.
Iar apoi îți reproșează: Nu ai timp de mine!
Păi mama ta de bărbat,  când îți spăl hainele, îți fac o tonă de mâncare,  de, să nu slăbești cumva, când îți calc de 4 ori o cămașă să nu fie nici o dunguliță...atunci ce naiba am făcut? Plus altele...altele.

Redescoperiți-vă doamnelor!

Să ne aranjăm pentru noi, să fim încrezătoare.  Să nu ne supere comentariile răutăcioase ale adulților din jur, care au impresia că ieși repede să cauți pe cineva.
Păi dacă eu vreau să fiu pe tocuri doar că este miercuri, ce treabă ai tu, măi cel care vorbești fără să gândești.  Știi tu ce este în sufletul meu?

Trăim în România...
Unde bârfa e la ordinea zilei, unde fiecare face după mintea lui, unde toată lumea știe tot. Dacă mă gândesc mai bine cu siguranță e și în altă parte la fel, dar pentru că am ales să trăiesc aici...

Trăim în România...
Unde cu dreptatea în mână,  nu câștigi.
Unde nevasta, încă, trebuie să știe de frica bărbatului. Trebuie să își vadă de treaba ei de femeie! ( expresii specifice așa de cunoscute pentru noi, cei din țară)

Știu, știu...o să-mi spuneți că ne-am emancipat. Că nu mai este chiar așa.
Mda...ce să zic.
Prea multe cazuri pe care le cunosc eu, unde clar nu s-a schimbat nimic.
Mai avem mult și bine până ajungem în rândul lumii.

Uite așa m-am depărtat de subiect.
Astăzi mi s-a spus că îmi place să povestesc.
Recunosc așa e, dar încerc să nu deviez prea mult de la subiect. Se pare că astăzi nu prea îmi reușește🤔
Dar...
Nu prea contează.
Am învățat că trebuie să mă bucur de fiecare zi, să cred în forțele mele, să merg înainte. Apropo de asta ieri am citit ceva super: "Casa e doar un loc. Sufletul poate călătorii unde vrea".
Eu spun: casa este acolo unde tu îți pui amprenta, o amintire, un moment, o bucurie, o lacrimă, o pată....Casa, este acolo unde poți râde din tot sufletul.

Pentru voi,
      T.A.