Încă o zi

Mi-am prins flori în păr și privesc spre voi cu bucurie. Viața e ciudată. În fiecare zi altfel. O dată ești trist, alta data ești vesel.
Astăzi e puțină veselie.
De ce? șoptiți voi.
Pentru că am mai trecut un hop.
Știți voi...e foarte greu să ieși din confortul vieții de zi cu zi. Să îți depășești limitele.  Să faci altceva.
E greu să înfrunți viața de unul singur.
Curios este că totdeauna mi-am dorit să fie cineva să mă ajute. Acum...nu.
Pas cu pas vreau să fac lucrurile singură.
De ce? ridicați voi din sprâncene.
Pentru că vreau să simt că trăiesc. Simplu.
Vreau să simt tristețea, bucuria, durerea, fericirea, tot.
De ce? murmurați voi.
Pentru că...m-am gândit așa. Dacă mâine nu mai sunt? Dacă mă duc acolo sus și nu stiu ce să spun, pentru că nu am ce să spun.🙄
Atunci ce fac?

Trebuie să ne depășim.
Trebuie să învățăm copilul să încerce lucruri noi, să experimenteze cât mai mult, să învețe din greșeli,  să fie...el. O personalitate puternică.

Cineva mi-a spus: tu ești un om bun la suflet...
Nu sunt. Sunt aspră în vorbă, în fapte. Viața m-a schimbat.  Îmi prind flori în păr pentru că așa vreau, nu pentru că sunt cu capul in nori. (Uneori poate)
O zi interesantă.

Pentru voi,
Puțin obosită, după ce am ieșit în societate,
Dar plină de liniște,
            T.A.