Treceți la conținutul principal

Gânduri la o cafea...

V-ați dorit vreodată să aveți un moment de liniște.  Liniște deplină. Un moment în care nimeni și nimic să nu vă tulbure. Să nu aveți nici o grijă, nici un gând,  nimic.

Da, da știu, nu se poate așa. Lumea în care trăim e tot mai agitată.  Serviciu este un loc unde nervii sunt întinși la maxim...
Cred că oamenii sunt agitați și agitația aceasta se transmite. Ca și când Cineva ne transmite ceva, un fel de " unde"  de agitație supremă și noi le preluăm.
Suntem asemeni unor păpuși dintr-un spectacol de păpuși, în care ne mânuiește cineva cum dorește, iar noi nu ne putem împotrivi. Dorințele noastre nu contează.


Pe de altă parte....
Este și dorința omului de a face mai mult, tot mai mult până când cade jos.

Intrebarea este: Cine ne ridică? Avem forța necesară? Avem un sprijin în cei din jur?
Grea întrebare,  greu răspuns.

Într-o mare de neliniște, trebuie să ne găsim linistea. Cum?
Perseverență.
Voință.
Dorința de a judeca limpede.
Să învățăm să renunțăm la unele lucruri pentru a avea momente de calm.
Să ne bucurăm sufletul cu o mică surpriză.

O cafea!
O poveste la o cafea!
Sau gânduri liniștite la o cafea. 😉

Pentru voi,
În jumătate de oră de calm,
Care s-a dus.
      T. A.




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Surprizele toamnei..

Cu pași mărunți dar siguri, ajung la cinci luni de activitate. Mie sincer nu îmi vine să cred, e visul meu de ani de zile. Astăzi am râs singură pentru că mi-am dorit așa de mult să scriu și ani de zile nu am făcut-o, iar astăzi am al doilea blog! Viața aceasta plină de surprize frumoase! M-am maturizat e sigur lucrul acesta, am realizat cât de valoroasă este viața pentru oameni, am realizat cât de important este să poți să-ți strângi copilul la piept, am realizat cât de mare poate fi o durere sufletească...Dar în același timp sufletul, inima, mintea mea s-au întărit, s-au transformat. Sunt tot eu, dar mult mai determinată în tot ceea ce fac! Uneori mă surprind pe mine cu rândurile mele... E ceea ce simt, sau am simțit, sau voi simții, transpus în cuvinte. Poate de aceea impresionează. Nu știu. Scrisul a devenit ceva...ușor, plăcut și necesar. Nu-mi găsesc locul dacă nu aștern cuvintele pe hârtie. Astăzi am ceva deosebit pentru voi...din capitolul 4 al cărții mele: "Călăt...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Sunete pline de culoare

M i-am prins flori în prin păr și privesc spre voi cu bunătate. Știu, știu am lipsit... Timp de o tristețe adâncă, timp de reflecție, timp de regăsire, timp de cugetare... Există momente în viață când ești nevoit să-ți faci ordine în gânduri, sentimente, trăiri. Nu, nu este ușor, pentru că sinceritatea îți distruge speranța. Doar că este singurul mod de a trece mai departe. Să-ți înfrunți propriul destin, să încerci să vezi partea bună a vieții când totul este întunecat îți consumă o mare parte din energie... A stăzi într-o zi așa de frumoasă mi-am aplecat gândurile spre suflet și mi-am spus: La naiba cu tristețea! Viața este prea scurtă pentru a sta tristă, viața se poate termina în orice moment și atunci? Gata. E timpul. E timpul de scris! E timpul de zâmbit, E timpul de întâlnit oameni, E timpul de dans! Pur și simplu, e timpul. Așa că mi-am prins florile în păr și iată-mă! Aya privește tăcută spre prietenul ei drag. Ar vrea să-i spună atâtea lucruri, dar cuvintele...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe