Treceți la conținutul principal

Bună dimineața, soare!

Bună dimineața, soare!
Bună dimineața, tuturor!
Să începem ziua cu bucurie.  Bucuria de a trăi, de a putea privi spre membrii familiei care sunt atât de aproape și bucuria de a face în ritmul tău tot ceea ce îți place.
Lăsați puțin deoparte toată disperarea din țară sau din lume, priviți la ceea ce aveți în momentul acesta și bucurați-vă!
Vă amintiți?

Vă amintiți să fi fost atât de panicați pentru că oamenii mor de cancer în jurul vostru, sau pur și simplu s-au îmbolnăvit de cancer și fac tratamente grele?
Vă amintiți cumva să fii intrat în panică că au murit oameni în lumea aceasta din alte motive medicale, care pot fi multeee.
De ce acum sunteți atât de disperați?

Nu, nu am luat-o razna, doar incerc să vă schimb perspectiva.  Moartea a fost, este și va fii permanent. Important e cum ne poziționăm noi față de ea.
Mi-e frică de ea sau pur și simplu o privesc și gata.
Tot ce se întâmplă în jurul nostru este o inducere într-o stare de frică, de disperare si de ură.

În zilele trecute vorbeam, la telefon,  normal 🙂 cu o prietenă despre tot ce se întâmplă și din toată discuția m-a pus pe gânduri o singură afirmație:
Mă bucur că nu am televizor!
Poftim? Adică...să ne înțelegem ar putea avea televiziune "pe pită" dacă ar vrea! Dar nu are. Super, tare! cum ar spune un alt prieten de al meu.

Mintea mea conștientă a început să facă judecăți rapide:
nu ai televizor=nu auzi atâtea știri=nu vezi și nu simți panica natională sau internațională.
Bun.
Ce înseamnă asta? Că sufletul tău e mai liniștit si îți selectezi informațiile.
Corect.
O gândire sănătoasă, îmi spun eu.

Vedeți? Am scris...minte conștientă. 🙂
Să vă spun de ce...
Dacă tot am timp citesc o carte primită, mai degraba câștigată la un concurs (câștig de care sunt foarte mândră 😎): Wow! Noul ghid ca să trăiești o viață abundentă și împlinită. O carte scrisă de Florin Păsat.

Tot timpul afirm că nimic nu e întâmplător în viața mea. 
Unele lucruri sau evenimente apar atunci când e nevoie de ele.
Cu cât înaintez în lecturarea acestei cărți îmi dau seama că această carte a venit la fix. 🙂
De ce? mă întrebați voi zâmbind.
Păi este o carte care te motivează, care îți explică anumite lucruri la care cu siguranță nu te-ai gândit până atunci.
În principal cartea e făcută pentru a te ajuta în afaceri, dar după primele 100 de pagini citite (aici am ajuns) sunt conștientă că se poate aplica la situația existentă foarte bine.
Cum?
Cel mai important despre felul în care ne poziționăm în fața vieții sau a morții,  depinde de fiecare.
Sau ca să înțelegeți mai bine: despre cum să gândești în situații de criză.
Mintea ta conștientă caută exemple similare în subconștient,  dacă există ceva din trecut la care să te raportezi...cam știi ce să faci, dacă nu...cauți soluții. Treci prin toate stările posibile și imposibile.

Revenind la situație...
Sigur că trebuie să ne fie teamă de situația existentă, pentru că în felul acesta ne protejăm. Nu suntem "duși cu capul" ca aceia care petrec în carantină,  pe banii statului. Apropo de asta, de aceea eram supărată în zilele trecute,  sau mai bine zis pe astfel de oameni,  nu pe cei care sunt responsabili.

Acum...în privința supărării cred că toți trebuie să fim. E normal.
Viața ne-a cam dat un picior undeva.
Adică...ne-a scuturat puțin: Hei, voi! Mai opriți-vă din distrugerea planetei!
Și ne-am oprit, sau ne-a oprit Cineva.

Citesc în urmă cu jumătate de oră că stratul de ozon aproape s-a refăcut în perioada aceasta. 
What? Ar spune fiică-mea?
Serios? Spun eu.🤔

Să recapitulăm:
1. Planeta se vindecă.
2. Unii se distrează cu inconștiență,  dar cei mai mulți suntem oameni responsabili.
3. Medicii și asistentele își dau demisia...și pleacă? Oare am citit bine? Nu, nu știu cât de sigură este sursa, până la urmă am impresia că nimic nu e sigur acum. Dar să-ți dai demisia aici e ok. Însă să o faci doar pentru a profesa în alt loc...😑

Trei știri care m-au pus pe gânduri.
Astăzi însă am ales-o pe prima.
Să mă bucur de statul de ozon!
Poate eu mai am clipe de trăit,  sau poate nu, dar e o șansă mare pentru urmașii mei să o facă.
Așa că:

Bună dimineața, soare!

Pentru voi,
       T. A.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...

Povestea iubirii...

Vă vine câteodată să vă dați palme și să spuneți: Doamne dar câtă prostie a fost în capul meu! Cum am putut să-l cred? Mie acum chiar îmi vine! Uite! o să ziceți, apare revolta! O, da... Revolta mea, dar tot slabă de tot. Așa sunt eu, un om care a încercat permanent  să găsesc scuze tuturor fără să țin cont de persoana mea. Să nu faceți ca mine. Nu. Să strigați, să nu vă lăsați în fața nimănui. E dreptul vostru! O să râdeți acum și o să ziceți că devin o luptătoare pentru drepturile  femeilor! Și? O femeie trebuie să fie pentru un bărbat adevărat raza lui de soare.  E cea care încălzește căsnicia, este aceea care dă farmec și culoare, este  simțirea, este sufletul, este cea care dă VIAȚĂ! Ea trebuie prețuită, trebuie ajutată, sprijinită pentru că doar așa relația poate să se întrepătrundă, să prindă viață, să devină Una. Fiecare om bărbat sau femeie trebuie să-l prețuiască pe cel de lângă el. E obligatoriu. Să găsească puncte comune în care să...

"Aurul negru" din mijlocul țării...

"Unde ești...nămolule?" O să râdeți de expresia mea, dar astăzi am tot repetat-o... A fost una din zilele acelea în care durerea nu m-a lăsat în pace nici o clipă. O durere sâcâietoare în toate oasele mele... Ei, hai! cred că exagerezi, spuneți voi cu zâmbetul pe buze. Nu...Este așa de intensă durerea că nu știu ce să mai fac. Revine așa din când în când, după ce trec printr-o perioadă tensionată. Dar...să nu lăsăm să ne strice seara, așa că ...am un zâmbet pe  chip ( mai mult un rânjet! dar ce să-i faci, mă străduiesc!). V-am promis aseară că vă vorbesc despre lacul minunat, lacul cu nămol! Eu...l-am descoperit anul trecut. E ciudat... E greu să te înveți cu el. E așa, cum să spun... trebuie să treci peste un prag psihologic. Apoi...nu mai vrei să ieși din el! O să numesc nămolul "aurul negru" pentru că este foarte benefic organismului. Eu...am fost forte neîncrezătoare ca și voi. Anul trecut am ajuns din întâmplare aici în mijlocul țării. Acum nu m...