Treceți la conținutul principal

Locul fără gânduri...


Mă încăpățânez să par calm spre exasperarea tuturor... Dar nu sunt! Sunt un om care trece prin unul din cele mai crunte momente ale vieții: acela a unui divorț.
De ani de zile sfătuiesc alți oameni în privința acestuia...dar până nu trăiești tu...nu știi nimic! Apropo de câte ori zic "nu știi nimic" îmi aduc aminte de aceeași expresie din Urzeala Tronurilor când unul dintre personajele feminine ale serialului spunea același lucru...Sensul era profund...celălalt nu înțelegea nimic din viață.

Da...acum, că mă gândesc din cele cinci volume ale cărții am rămas cu această expresie în minte: "Nu știi nimic!" Revine obsedant în mintea mea, pentru că fiecare dintre noi, bărbat sau femeie, credem că le știm pe toate și nu e așa...Viața ne arată că habar nu avem de nimic!

Cum poți trăi lângă cineva fară să o cunoști sau să îl cunoști? Dacă îți spune cineva din exterior acest lucru zici că nu este adevărat, tu îți cunoști atât de bine partenera de viață! Ea este femeia care ți-a făcut copii, care are grijă de casă, care merge la serviciu... Superfemeia! Sau el...care lucrează pentru bunăstarea familiei, care se zdrobește în fiecare zi pentru familie...Superbărbatul!
Și totul se dărâmă...într-o clipă...și îți dai seama că ea sau el este.....STRĂINUL din patul tău!

Ce faci în acele momente? Cum să reacționezi? Depinde de tine...eu am fost...calm, prea calm!
Repet același cuvânt mereu: incredibil, incredibil, incredibil... spre disperarea tuturor!
Încerc să mă învăț cu ideea...Să văd în mintea mea cum o să se desfășoare viața mea...fără...
Toți sunt revoltați în jurul meu, dar eu mi-am găsit, deocamdata un loc în mintea mea: LOCUL FĂRĂ GÂNDURI!
Nu este o negare a problemei existente, este doar un mod de a găsi puțină liniște pentru a pune în ordine în mintea mea ce voi face mai departe, cum o să fie viața mea...fără...
Cine știe, dacă vedeți cum arată locul meu fără gânduri, poate o să vă ajute!
Locul fără gânduri...arată așa:


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Tăcerea din sufletul tău/meu

Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. D eseori o durere imensă șterge din suflet tot. Este, cum să spun, asemeni unei furtuni care mătură tot în cale. Acel uragan de care tot vorbesc eu de doi ani. Un uragan care distruge totul, lăsând în urma lui numai prăpăd. Și tăcere. O tăcere adâncă. Care doare. Indefinită pentru cei din jurul tău, dar atât de plină de sensuri pentru tine. Nimeni și nimic nu va înțelege ce este în sufletul tău. Nimeni și nimic nu poate readuce părțile frumoase din trecut înapoi în viața ta. S-a șters. Delete. Degeaba cauți. Mintea ta refuză să mai readucă informațiile. Nimic nu te sperie mai mult decât tăcerea din sufletul tău. Î n timp, ea devine asemeni unui lac într-o zi frumoasă de vară. De o frumusețe ieșită din comun, dar...fără sens dacă ești singur. Când primești pe altcineva în sufletul tău... Știi. Știi că nu vine acolo pentru a umple golul acela, ci pentru a construi împreună un alt vis, o altă realitate a vieții t...

Our Story

Zâmbete furișate spre inimi rănite... Privire spre viață, cu atenție sporită. Surpriza de a descoperi câte lucruri te leagă cu fire invizibile... M i-am prins margarete în păr și zâmbesc spre voi, așa din tot sufletul meu, cu speranță, cu bunătate și multă bucurie. Uneori viața se îndură de mine și-mi dă și zile de liniște. Nimic nu se compară cu acestea și cu siguranța că sunt protejată, că nu mai sunt în bătaia vântului, în furtună, în uraganul acela fără sfârșit. P rivesc cu uimire la apa lacului și văd frumusețea care mă înconjoară. Simt, simt cum sufletul meu tresaltă în bucurie. Emoția, emoția  e așa de mare încât simt că nu mai am aer să respir. Mă-ntreb cu uimire, cum se poate asta? Și îmi dau seama cu surprindere că emoția fericirii e mai puternică decât durerea. E moție, emoție...nu am voie! Î mi ridic ochii s pre cerul înstelat și caut cu înfrigurare Carul Mare și...văd imensitatea cerul. Îmi dau seama cât de neînsemnați suntem în infinitate. Asemeni flutu...

Căsuța din copac

C ât de frumos este să trăim în viața aceasta într-o lume de poveste. Să deschidem ochii și cineva să ne zâmbească, să râdem și să fim fericiți toată ziua, să uităm că există răutate și tristețe. Oare câți dintre noi își doresc ca totul să fie bine, să uite de grijile zilnice? Probabil că majoritatea. M i-aș fi dorit să pot spune că există lumea de poveste, dar nu pot. Nu există. E o lume din ce în ce mai tristă, cu oameni care muncesc până la epuizare și tot nu reușesc să-și împlinească dorințele. Pentru că ele sunt tot mai mari de la o zi la alta. Ne dorim un control așa de mare asupra vieții noastre încât uneori uităm că trăim, că existăm, că suntem ființe care au nevoie doar... de o poveste cu prietenii. V ă aduceți aminte de copilăria voastră? Simțeam că suntem în siguranță acasă, dar și pe stradă. Oriunde mergeam nu ne era teama. Acum e tot mai rău. Începem să ne temem și de umbra noastră. Poate pentru că nu mai avem încredere unul în altul sau poate, cineva vrea să ne f...